IULIUS CAESAR

spectacol de teatru

Distribuţia
Ion Rizea, Răzvan Mazilu, Matei Chioariu, Doru Iosif, Colin Buzoianu, Ana-Maria Cojocaru, Alina Reus, Cătălin Ursu, Victor Manovici, Călin Stanciu Jr., Andrea Tokai, Romeo Ioan, Benone Viziteu, Ioan Strugari, Laura Avarvari, Luminiţa Tulgara, Valentin Ivanciuc şi Dana Bostan
Regia artistică Alexander Hausvater. Traducerea şi adaptarea Peca Ştefan. Decoruri Judit Dobre-Kothai. Costume Velica Panduru. Muzica Gilles Chamberlain. Coregrafia Răzvan Mazilu. Video Lucian Moga.

Regizorul
Regizor canadian de origine română, născut la Bucureşti, Alexander Hausvater a emigrat în copilărie în Israel. A studiat teatrul în Israel şi în Canada. S-a stabilit în Canada, de unde a revenit în România pentru a pune în scenă piese de teatru, după 1990. A montat numeroase spectacole în toată lumea. În România a regizat cîteva zeci de piese şi adaptări între care mai cunoscute ...au pus cătuşe florilor după F. Arrabal şi La Ţigănci după Mircea Eliade, Teibele şi Demonul ei după I. B. Singer, Magister Machiavelli după N. Machiavelli, Povestea de iarnă, Cymbeline, Cum vă place de W. Shakespeare, Athénée Palace Hotel după Rosie G. Waldeck, Don Juan şi Faust de C. Grabbe, Din Amsterdam... Anne Frank! etc.
Alexander Hausvater este preocupat de efectele fenomenului politic în teatru. Pentru el, politicul înseamnă o contribuţie a fiecărui individ din societate. Exact în această idee, în spectacolele sale Alexander Hausvater construieşte, prin excelenţă. Spectacolele sale solicită simţurile, memoria şi conştiinţa, în ideea unei responsabilităţi sociale asumate individual de către toţi participanţii la actul artistic, indiferent dacă este vorba despre realizatori, actanţi sau spectatori.

Povestea
Iulius Caesar este una dintre tragediile shakespeariene inspirate de istoria Romei antice, alături de Antoniu şi Cleopatra, sau Coriolan.
Scrisă în 1599, piesa Iulius Caesar recuperează - din punct de vedere literar - contextul istoric, politic, social şi psihologic în care dictatorul roman a fost asasinat, în 44 î.C., de conjuraţia din care a făcut parte şi Brutus, prietenul lui.
William Shakespeare analizează, într-o paralelă transparentă cu vremurile căruia îi este contemporan (şi, extrapolînd, cu orice moment de criză din istoria Puterii), demersul logic care a determinat nişte oameni educaţi, instruiţi, civilizaţi – senatorii conspiratori – deşi motivaţi diferit, să ajungă la concluzia comună că uciderea lui Iulius Caesar este un act necesar pentru a salva Roma. În paralel, piesa lui Shakespeare reliefează de-o manieră pur şi simplu avangardistă şi fără să dea verdicte, mecanismele manipulării, spiritul gregar, dar şi cumulul de evenimente mari şi mici, obiective şi subiective care îl conduc pe un om al puterii pe drumul dictaturii, al crimei sau al genocidului.

Autorul
William Shakespeare este unul dintre cele mai răsunătoare nume ale literaturii universale, unul dintre autorii care au influenţat major felul în care s-a scris teatru şi poezie în următorii patru sute şi ceva de ani.
Personalitate a controversei (pornind de la însăşi identitatea sa), William Shakespeare a dus – în comedii, în tragedii, în sonete – rafinamentele ambiguităţii la cele mai înalte cote ale sale. Se revoltă părînd că se supune, este radical părînd că face concesii conjuncturale. Textele sale au, fără excepţie, diferite nivele de decriptare, de la cele frapant de concrete pînă la sensurile oculte care fac cititorul / spectatorul să se simtă în faţa unui palimpsest, ori a unui text alchimic. În virtutea legilor valorii şi ale universalităţii, Shakespeare este cu adevărat „contemporanul nostru”, întrucît fie că este vorba despre Romeo şi Julieta, Visul unei nopţi de vară, Regele Lear, Hamlet sau Titus Andronicus... sau Iulius Caesar, el vorbeşte întotdeauna despre noi, astăzi, acum

Mai multe detalii: http://www.tntimisoara.com